Pentru a adauga produse în lista de favorite trebuie să fiți logat(ă).
Click aici pentru login sau aici pentru creare cont
Publicat în: Stiri din bio
La data: 2026-09-04
În ziua de azi auzim din ce în ce mai des că o mare parte a persoanelor cu care intram în contact suferă de vreo anumită formă de boală autoimună. Însă cu toate acestea ce este boala autoimună și cum putem s-o recunoaștem ? Care este mecanismul celular care stă în spatele acesteia?
Sistemul imunitar al organismului uman are o sarcină importantă în a supraveghea, în a recunoaște apariția unui eventual factor alergen, patogen sau străin în organismul nostru și în a îi neutraliza. Pe de cealaltă parte alte structuri proprii celulare nu trebuie identificate ca ținte și atacate de către sistemul nostru imunitar. În mod normal organismul uman este mai mult decât capabil în a recunoaște și diferenția cele 2 scenarii posibile.
Această capabilitate de distincție a unui organism uman sănătos este alterată atunci când o persoana este diagnosticată cu o boală autoimună, iar de aici apar adevăratele probleme: deoarece sistemul imunitar respinge propriile sale structuri celulare (țesuturi sau proteine), cauzând reacții inflamatorii serioase ce pot duce la procesul de liză celulară.
Se pune întrebarea de ce în unele cazuri se produce aceasta erată a sistemului imunologic. Cu toate acestea în mai multe studii de specialitate se consideră că acestea sunt de natura genetică. In aceste cazuri genele nu sunt afectate de vreo mutație, ci mai degrabă expresia lor determină apariția unor patologii. Procentul predispoziției genetice este mult mare decât cel al incidenței propriu spuse. Tocmai de aceea se consideră că aceste boli autoimune au nevoie de un trigger, un astfel de trigger ar putea sa fie infecțiile virale. Însă până în acest moment studiile de specialitate nu sunt concludente în această privință.
Unele dintre bolile autoimune cu cea mare incidența sunt cele de tiroida. În cadrul acestui tablou imunologic complex organimsul nostru permite într-o manieră eronată formarea de anticorpi care atacă enzimele tiroide produse la nivel tiroidian. Reacția dintre anticorpi și enizmele tiroide conduc la la o inflamație locală care preced leziunile de țesut și un eventual deficit de sinteză hormonală. Aceste disfuncționalități suucedate culminează cu o hipofuncțiune.
Boala celiacă este printre puținele boli autimune în care se cunoaște triggerul, glutenul. Cu toate acestea încă nu se cunoaște de ce unele persoane reacționeaza la gluten și altele nu. În cazul bolii celiace sistemul imunitar al persoanelor în cauza formează diferite grupe de anticorpi. Anticorpii gliadin atacă direct glutenul. Alți anticorpi atacă enzimele proprii ce se regăsesc la nivelul mucoase intestinale.
Efectele anticorpilor și, în special, ale anticorpilor transglutaminaze tisulare în procesul boală nu sunt încă pe deplin înțelese. Se presupune că acestea contribuie la modificările mucoasei prin aplatizarea vilozităților intestinale. În plus, ele pot fi responsabile pentru unele dintre simptomele organelor din afara tractului gastrointestinal.
Dovezile că astfel de anticorpi există au confirmat suspiciunea de lungă durată că boala celiacă este, de asemenea, o boală autoimună. Anticorpii joacă un rol special, în special în diagnosticul și examinarea bolii celiace.
23.1812 75 lei
adaugă în coșVrei?
